Asta mi-s...

sâmbătă, 31 iulie 2010

Domnul a suferit pentru mine si pentru tine !!!

Isaia 50:6 "Mi-am dat spatele inaintea celor ce Ma loveau, si obrajii inaintea celor ce-Mi smulgeau barba; nu Mi-am ascuns fata de ocari si de scuipari."

Aşa vorbeşte Mântuitorul prin Duhul Sfânt despre Sine prin proorocul Isaia. Domnul Isus S-a dat în mâinile oamenilor păcătoşi. El nu S-a speriat de drumul Golgotei. Cea mai teribilă înjosire a suportat-o cu dragoste. Era înjosit continuu şi profund. Domnul, „S-a smerit şi S-a făcut ascultător până la moarte şi încă moarte de cruce." Acolo l-a dus nedreptatea oamenilor. „Când a fost chinuit şi asuprit n-a deschis gura de loc, ca un miel pe care-l duci la măcelărie." El era Mielul sfânt, trimis de Dumnezeu şi dat pentru nelegiuirile noastre. Era un chin pe care-L îndura cu dragoste faţă de Dumnezeu Tatăl şi fată de noi, cei pierduţi. El putea să spună: „Tatăl Mă iubeşte, pentru că îmi dau viaţa ca iarăşi să o iau. Nimeni nu mi-o ia cu sila ... Am putere să o dau şi am putere să o iau iarăşi."
Ce dragoste ar fi putut face lucrul acesta? NUMAI dragostea dumnezeiască. O dată va fi răsplătită această dragoste când toţi răscumpăraţii vor intona cântarea de slavă a Mielului. Noi cei credincioşi avem de pe acum putinţa să vestim moartea Lui şi astfel să-I aducem laudă şi adorare. Binecuvântat loc! Cunoşti şi tu acest loc măreţ unde copiii lui Dumnezeu se strâng în afară de orice tabără religioasă, pe locul prezenţei lui Dumnezeu pentru ca să aducă adorarea şi lauda lor Marelui Mântuitor?
Adunarea lui Dumnezeu nu are nevoie de ajutorul lumii în ce priveşte rânduiala sau disciplina. Duhul Sfânt locuieşte în Adunare cu toată slăbiciunea omului. Dacă cineva voieşte să introducă în ea lucruri pământeşti sau omeneşti, nu va face decât Să-L întristeze pe Acela a cărui prezenţă este lumina credincioşilor, izvorul şi puterea slujirii şi a disciplinei. Dumnezeu şi Tatăl nostru conduce toate evenimentele pentru a-Şi împlini voia.


Powered by Biblia Online

vineri, 30 iulie 2010

Anturajul poate dauna "sanatatii" spirituale !!!

2 Cronici 21:6-20 "El a umblat in calea imparatilor lui Israel, cum facuse casa lui Ahab caci avea de nevasta pe o fata a lui Ahab, si a facut ce este rau inaintea DOMNULUI... A murit fara sa lase parere de rau in urma."

Ioram era urmaş al lui David, fiind fiul împăratului Iosafat, dar avea ca soţie o fiică a nelegiuitului Ahab. Această căsătorie cu Atalia era urmarea legăturii de prietenie a împăratului credincios Iosafat cu Ahab cel fărădelege. Sub influenţa acestei femei, Ioram umbla „pe căile împăraţilor lui Israel" făcând ce este rău în ochii lui Dumnezeu. Urmarea acestei domnii nelegiuite nu putea să nu fie răsplătită. Nu numai subalternii îl duşmăneau ci şi Dumnezeu l-a lovit cu o urgie de care a şi murit. Cu ce cuvinte zguduitoare ne vorbeşte Duhul Sfânt despre moartea lui: „A murit fără să lase părere de rău în urmă." Acesta a fost sfârşitul unui fiu care a avut un tată credincios. Desigur că Ioram era răspunzător pentru faptele lui. El a călcat în picioare mila lui Dumnezeu faţă de el (2 Cron. 21.7). Oh, cât de mulţi sunt cei care părăsesc îndurarea şi se alipesc de idoli. Câţi copii de ai credincioşilor s-au depărtat de învăţătura primită în tinereţe pentru a sfârşi „fără să lase părere de rău."
Fiţi atenţi părinţi credincioşi, ca nu cumva prin crearea de contacte cu o lume nelegiuită, prin avantaje pământeşti să deschideţi calea necazului pentru copiii voştri! Gândiţi-vă tot timpul la Iosafat care s-a înrudit cu Ahab. Feriţi copiii voştri de orice legături cu lumea necredincioasă care vrea să distrugă tot ce este sfânt.
În special în direcţia căsătoriilor se fac adesea multe greşeli. Este o rană mereu deschisă în inima unei tinere sau a unui tânăr să constate că legătura care a făcut-o prin căsătorie e un „iad." Să veghem cu toţii, atât părinţi cât şi tineri şi să ne împotrivim acestei ispite Satanice.


Powered by Biblia Online

joi, 29 iulie 2010

Sa ne adunam in jurul Domnului !!!

Psalmul 27:1 "DOMNUL este lumina si mantuirea mea, de cine sa ma tem? DOMNUL este sprijinitorul vietii mele, de cine sa-mi fie frica?"

Pe o moşie izolată locuia o tânără credincioasă, care pentru a veni la adunare trebuia să parcurgă un drum lung şi aproape pustiu. Familia necredincioasă o certa tot timpul socotind că pe acele căi neumblate sunt multe primejdii, dar ea răspundea că are convingerea că Domnul o va ocroti de orice primejdie. Într-o seară când se întorcea ca de obicei de la adunare, în apropierea unui gard a sărit un bărbat în faţa ei. Ridicând mâinile spre cer a strigat cu glas tare: „Acum, Doamne Isuse, a venit clipa." Şi deodată acest bărbat a fugit de parcă ar fi fost urmărit de o legiune de demoni.
Cât de mult vorbeşte această întâmplare inimilor noastre! Simţim oare noi cu adevărat ca o trebuinţă neapărată să ne adunăm cu copiii lui Dumnezeu şi să primim din binecuvântările care reies din aceste strângeri laolaltă, chiar dacă se strâng numai doi sau trei? Această necesitate sfântă ne face să trecem şi noi peste toate obstacolele, primejdiile şi greutăţile? Nădăjduim în Domnul Isus în orice ocazie, ne bazăm pe El chiar şi atunci când orice ocrotire omenească ne lipseşte? Dacă această nădejde ar fi vie în inimile noastre nu am pierde nici un prilej de a fi prezenţi la strângerea în Numele Domnului Isus. Chiar dacă nu întâmpinăm întotdeauna primejdii din partea oamenilor care să ne împiedece de la strângerile laolaltă, s-ar putea ca oboseala sau nepăsarea să ne fie cel mai mare obstacol. Să veghem şi să ne încredem în Domnul nostru şi în aceste privinţe şi să nu lipsim de la binecuvântările pe care vrea să ni le dea când suntem laolaltă cu copiii lui Dumnezeu.
Dumnezeu are o Adunare - şi Scriptura mărturiseşte adevărul acesta - atunci eu trebuie să fiu acolo şi nu în sistemele religioase ale oamenilor. Noi suntem răspunzători să recunoaştem şi să ne găsim locul în Adunarea lui Dumnezeu. Tu cunoşti acest loc minunat unde copiii lui Dumnezeu se strâng NUMAI în jurul Domnului Isus?


Powered by Biblia Online

luni, 26 iulie 2010

Isus, Pastorul cel Bun !!!

Ezechiel 34:11 "Iata, Ma voi ingriji Eu insumi de oile Mele, si le voi cerceta!"

Prorocia lui Ezechiel începe cu un cuvânt de jale către păstorii lui Israel, deoarece aceştia se pasc pe ei înşişi în loc să pască turma. Urmarea acestei rele lucrări a fost că turma a fost împrăştiată, dezbinată, rănită, bolnavă şi slăbită. Ce vreme măreaţă a fost pentru popor în timpul domniei Iui Solomon! Împărăteasa din Seba a trebuit să spună: „Şi iată că nici pe jumătate nu mi s-a spus."
Dar Dumnezeu a trebuit să-şi retragă binecuvântările de la urmaşii lui Solomon iar peste popor a venit judecata. Lipseau păstorii credincioşi, iar când Dumnezeu le-a trimis prooroci, aceştia au fost prigoniţi de conducătorii poporului. Dar Dumnezeul cel Bun, care iubea poporul s-a gândit la promisiunea Lui: „Voi pune peste ele un singur păstor care le va paşte şi anume pe robul Meu David." Când a venit împlinirea vremii Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său. Domnul Isus a venit „dar ai Săi nu L-au primit." Şi de data aceasta conducătorii poporului, păstorii, marii preoţi şi cărturarii au fost aceia care au intrigat poporul la ură împotriva Celui trimis de Dumnezeu. Poporul L-a osândit şi L-a răstignit pe Fiul lui Dumnezeu. Acolo, la cruce putem vedea pe Păstorul cel Bun care îşi dă viaţa pentru oile Sale. După învierea şi înălţarea Sa la Tatăl, El L-a trimis pe Duhul Sfânt, care i-a „adunat într-un singur Trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiţi." Astăzi vedem că turma lui Dumnezeu a primit păstori de la Domnul nostru (Petru îi numeşte: „bătrânii dintre voi.") Când poporul Israel va fi restabilit va savura din binecuvântările pe care le vor primi de la Mesia.
Când omul îşi recunoaşte nimicnicia lui, atunci Dumnezeu poate să-i vorbească prin har. E vorba doar de Dumnezeu şi de lucrarea Lui. Şi în aceasta stă adevărata odihnă a omului care a învăţat să se cunoască cât de puţin. E bine să luăm seama că Dumnezeu nu-şi împarte slava cu făptura Sa. El este TOTUL şi noi NIMIC.


Powered by Biblia Online

duminică, 25 iulie 2010

Staruinta in rugaciune aduce implinire !!!

Iacov 5:16 "Mare putere are rugaciunea fierbinte a celui neprihanit."

O văduvă credincioasă s-a rugat mult pentru mântuirea fiului ei. Cu durere trebuia să constate că împotrivirea lui devenea tot mai mare. Ea nu obosea însă să aducă păsul ei la tronul harului. Într-o zi un unchi credincios i-a spus fiului: „Rugăciunile mamei tale te înconjoară ca un zid." Rece şi foarte indiferent el a răspuns: „Atunci am să iau o scară şi am să sar peste acest zid." Fiul şi-a văzut mai departe de drumurile lui, iar mama credincioasă a părăsit pământul fără să vadă dacă rugăciunile ei sunt ascultate. Duhul lui Dumnezeu şi-a început însă lucrarea în sufletul băiatului. A venit în lumina lui Dumnezeu unde i s-a arătat marea lui vină şi a găsit adăpost în Mântuitorul păcătoşilor. Cu inima plină de fericire a scris unchiului său ce a făcut Dumnezeu cu el. Dar, spre mirarea lui, unchiul credincios nu i-a răspuns. Atunci l-a invitat la el. Unchiul a răspuns îndată invitaţiei, dar nepotul a constatat că bătrânul nu reacţionează în nici un fel la schimbarea produsă în sufletul lui. „Unchiule, nu te bucuri chiar deloc de mântuirea mea?" a întrebat nepotul. După o clipă unchiul a spus: „Dar cum este cu scara?" „A fost ruptă treaptă cu treaptă, unchiule dragă!"
Rugăciunile mamei credincioase au găsit ascultare chiar după timp îndelungat. Mai ai şi tu copii sau rude necredincioase? Este mântuirea lor o temă serioasă a rugăciunilor tale? Nu te lăsa descurajat, chiar dacă raţiunea îţi spune că nu se vede nici o nădejde. Rugăciunea celui neprihănit are mare putere.
Ana - mama lui Samuel - este un bun exemplu pentru toţi credincioşii şi în special pentru surorile creştine de modul cum trebuie stăruit în rugăciune: „ea stătea multă vreme în rugăciune." Ea este şi un bun exemplu pentru a înţelege cum trebuie să se roage o femeie creştină în Adunarea lui Dumnezeu potrivit învăţăturii adevărului: „Ana vorbea în inima ei şi numai buzele şi le mişca” (1 Sam. 1; 1 Cor. 14.34).


Powered by Biblia Online

sâmbătă, 24 iulie 2010

Cristos a murit pentru păcatele noastre !!!

Isaia 53:5 "Dar El era strapuns pentru pacatele noastre, zdrobit pentru faradelegile noastre. Pedeapsa, care ne da pacea, a cazut peste El, si prin ranile Lui suntem tamaduiti."

Cristos a murit pentru păcatele noastre" scrie adesea în Sfânta Scriptură. Cât de scurt şi concis este expus acest adevăr al mântuirii în 1 Cor. 15.3. Este de ajuns pentru orice inimă îndreptată spre pocăinţă ca să găsească pacea prin credinţă în acest cuvânt. Spurgeon a spus pe patul morţii: „Isus a murit pentru mine; aceasta este toată teologia mea.” Într-adevăr, în aceasta este înglobată toată mântuirea noastră veşnică. Câtă nevoie este să cunoaştem cu toată claritatea că numai suferinţele nespuse ale Domnului Isus la cruce, judecata lui Dumnezeu care s-a sfârşit prin moartea Domnului Isus pentru noi cei vinovaţi, poate să ne mântuiască şi să ne desăvârşească în faţa lui Dumnezeu. Dacă El nu ar fi mers la judecată în locul nostru - „Cel neprihănit pentru cei nelegiuiţi" dacă n-ar fi fost „bobul de grâu" căzut în pământ ca să moară - atunci El ar fi rămas singur. Nici un om nu ar fi putut să vadă slava Lui şi să fie făcut părtaş cu El. Toţi erau despărţiţi de Dumnezeu prin păcat. Dar acum, prin jertfa Domnului Isus, toţi cei care cred în El sunt împăcaţi cu Dumnezeu. Cristos a purtat pedeapsa pentru păcatele noastre şi prin sângele Lui a şters datoria noastră. Moartea Lui ne-a dat viaţa. Nu am fi putut face nimic pentru această lucrare. Trebuie să-I mulţumim cu adâncă recunoştinţă. O, de-ar fi pentru fiecare din noi o trebuinţă neapărată să-L lăudam şi să-L adorăm. Niciodată să nu uităm că El a spus: „Să faceţi lucrul acesta spre amintirea Mea."
Noi vestim moartea Lui care ne-a adus viaţa, care ne-a scos din nelegiuire, şi ne-a şters pentru totdeauna, toate păcatele. Sărbătorim această moarte ca pe o biruinţă asupra lumii, păcatului, asupra morţii şi a lui Satan şi facem acest lucru până va veni Domnul, Cel lepădat de lume, ca să ne ia cu El în cer şi să ne facă parte de binecuvântata Lui părtăşie dintre El şi Tatăl.


Powered by Biblia Online

vineri, 23 iulie 2010

Pusi deoparte prin jertfa lui Cristos !!!

Evrei 10:14 "Caci printr-o singura jertfa El a facut desavarsiti pentru totdeauna pe cei ce sunt sfintiti."

Domnul Isus s-a adus pe El însuşi ca jertfă, desăvârşind voia lui Dumnezeu în privinţa sfinţeniei şi a despărţirii noastre de ce este rău. Odinioară Dumnezeu a scos pe Israel dintre popoarele lumii, prin despărţire. El le-a lăsat jertfele cu sângele animalelor, dar aceste jertfe erau numai pentru curăţirea cărnii. Jertfa desăvârşită a Domnului Isus a adus o ispăşire desăvârşită a păcatelor. Iată un lucru deosebit de important pentru sfinţenia noastră; jertfa desăvârşită a lui Cristos ne arată că prin El noi suntem puşi deoparte pentru Dumnezeu. Nu numai că suntem scoşi din lume ci suntem şi aduşi la El. Noi suntem încă de aici încoronaţi pentru slujba de preoţi în Locul Prea Sfânt ca să înfăptuim adorarea Lui. Dacă suntem sub lucrarea eficace a lui Cristos, atunci sfinţirea noastră după natura ei este veşnică: nu se sfârşeşte niciodată, suntem ai lui Dumnezeu pentru veşnicie. Sfinţenia noastră este deplin împlinită prin lucrarea lui Cristos. În aceasta vedem harul nemărginit al lui Dumnezeu. Marele nostru Preot stă la dreapta lui Dumnezeu şi se va ridica atunci când vrăjmaşii Lui vor fi făcuţi aşternut al picioarelor Lui. Atunci El va împlini lucrarea de prezentare a celor credincioşi în faţa lui Dumnezeu ca unii care sunt fără cusur. Atunci umblarea prin pustie va lua sfârşit, toate slăbiciunile vor fi îndepărtate şi călătoria de creştin prin lume se va sfârşi. Vom fi ca El. Acum noi ne bucurăm că El este un Mare Preot plin de îndurare faţă de slăbiciunile noastre! El poate să mântuiască în chip desăvârşit pe toţi cei care se apropie de El.
Dacă dorim să ştim gândurile lui Dumnezeu cu privire la acest veac rău, trebuie să fim cu totul despărţiţi de acest veac. Cu cât ne vom ţine mai aproape de Dumnezeu, cu atât vom fi mai supuşi Cuvântului Său, cu atât mai mult îi vom cunoaşte gândurile în toate privinţele. Scriptura ne destăinuie absolut tot ce trebuie să ştim.


Powered by Biblia Online

joi, 22 iulie 2010

Cu totii vom muri intr-o zi, dar...

Geneza 5:5 "Toate zilele pe care le-a trait Adam, au fost de noua sute trei zeci de ani."

Şi după cum toţi mor în Adam, tot aşa, toţi vor învia în CRISTOS (1 Cor. 15.22). Despre opt persoane citim în Geneza cap. 5 aceste cuvinte foarte grele: „apoi au murit." Nimeni nu cunoaşte până astăzi numărul celor care au avut aceeaşi soartă. Numai Dumnezeu ştie cu precizie acest număr. Dumnezeu cunoaşte şi viaţa ta, iar dacă se va spune odată despre tine „a murit" atunci tu nu vei fi uitat de El, dar nici lucrările tale nu vor fi uitate. Pentru fiecare om care se naşte în această lume nu este nimic mai sigur ca moartea. Nu este acest lucru cutremurător? În Romani 5.12 stă scris că moartea a pătruns asupra întregii omeniri din pricină că toţi au păcătuit. Dacă mori în păcatele tale, înseamnă că nu te-ai pocăit şi nu ai primit jertfa lui Isus făcută pentru tine. In această situaţie sfârşitul drumului tău este moartea a doua, adică pierzarea veşnică. În Ioan 5.28-29 Domnul Isus ne spune că toţi cei din morminte vor învia; cei care au făcut binele, adică cei care au crezut în El vor învia pentru viaţă, iar cei care au făcut răul vor învia pentru judecată. Ca urmaşi ai lui Adam, toţi oamenii trebuie să moară din pricină că toţi au păcătuit. Dar toţi care sunt „în Cristos" chiar dacă au murit vor învia prin Domnul Isus Cristos la venirea Lui, aşa cum stă scris în Biblie. Domnul Cristos nu a rămas în mormânt şi nu-i va lăsa în mormânt nici pe cei care au adormit ÎN El, ci îi va învia. Învierea acelora care au murit în păcatele lor ne este amintită în 1 Cor. 15.24 prin cuvintele, „va veni sfârşitul." Toţi aceştia se vor înfăţişa în faţa tronului de judecată. Ce trist e să fi şi tu prezent acolo! Astăzi mai este încă har şi pentru tine ca să scapi de dreapta judecată a lui Dumnezeu. Pentru aceasta trebuie să primeşti prin credinţă ceea ce a făcut Domnul Isus pentru tine. Nu amâna această lucrare a credinţei pentru ziua de mâine. S-ar putea să fie prea târziu.


Powered by Biblia Online

miercuri, 21 iulie 2010

Sa fim lumini !!!

Matei 5:16 "Tot asa sa lumineze si lumina voastra inaintea oamenilor."

Un prieten a povestit o întâmplare care s-a petrecut pe un vapor, pe mare. Fiind furtună mare s-a întors în cabină. Deodată aude un glas: „Un om peste bord!" Prietenul meu a alergat spre punte dar şi-a pus problema dacă ar putea fi de folos sau devine o piedică. Era tare preocupat să ştie cu ce-ar putea ajuta. Ochii lui s-au oprit la o lampă. A luat-o şi a pus-o la fereastra cabinei, fără să înţeleagă rostul acestei lucrări. După puţin timp a auzit însă voci pline de bucurie; „Este salvat." A doua zi a aflat că lumina de la lampa care a pus-o în fereastră a ajutat pe cel ce se zbătea cu valurile să vadă şi să apuce colacul de salvare care i-a fost aruncat.
De-am simţi noi toţi cei care am fost salvaţi prin Domnul Isus, răspunderea noastră pentru ceilalţi. Luminăm noi împrejurul nostru cu lumina Evangheliei? Oamenii rătăcesc în întunericul nopţii păcatului. Marea vieţii este sălbatică şi înspăimântătoare. Cât de mulţi sunt cei care sunt smulşi fără să afle despre iertarea păcatelor! O, de-ar lumina fiecare credincios în jurul lui! Chiar dacă slujba pe care o facem pentru El pare neînsemnată, Domnul o poate folosi pentru mântuirea altora. Ca să îndreptăm pe alţii spre Domnul Isus nu trebuie să fim predicatori ci trebuie ca în purtarea noastră să arătăm limpede şi simplu că noi avem „lumina ÎN Domnul."
Un vestitor al Evangheliei privea într-o zi la un sculptor care cu un ciocan şi cu o daltă pe care le mânuia cu multă măiestrie, modela din piatră o statuie. - Ah, zise credinciosul, cât aş dori să pot cu aceeaşi uşurinţă, să dau viaţă inimilor de piatră. Sculptorul îi răspunse: - Vei putea, când vei lucra aşa cum lucrez eu: în GENUNCHI.
Aceste două întâmplări vorbesc mult inimilor noastre. Fiecare poate să lumineze în jurul său lumina cea sfântă a Evangheliei, chiar dacă acest lucru se face de multe ori fără vorbe. Să stăm înaintea Domnului şi să-L rugăm pe El să ne înveţe când să vorbim şi când să tăcem.


Powered by Biblia Online

marți, 20 iulie 2010

Suntem unelte in Mana Domnului !!!

1 Samuel 17:37 "DOMNUL, care m-a izbavit din gheara leului, si din laba ursului, ma va izbavi si din mana acestui Filistean. Si Saul a zis lui David: Du-te, si DOMNUL sa fie cu tine."

David niciodată nu s-a lăudat cu victoria obţinută asupra leului sau a ursului. Nici de data aceasta nu ar fi amintit-o dacă nu trebuia să arate temelia tare pe care se baza în lucrarea care îi stătea înainte. El a vrut să dovedească că nu merge în puterea lui proprie. A fost ceva asemănător cu răpirea lui Pavel în al treilea cer. Patrusprezece ani a fost ascuns acest lucru în inima lui Pavel şi niciodată nu s-ar fi ştiut de el dacă starea corintenilor nu ar fi cerut să li-l facă cunoscut.
De-ar fi această pildă o lecţie demnă de urmat şi pentru noi. Oh, cât de repede suntem gata să vorbim şi sa ridicăm faptele noastre sărăcăcioase în faţa altora! Carnea, firea veche este totdeauna înclinată să se mândrească şi să înalţe eul pentru orice lucrare. Este necesar să avem inimi pline de laudă către Tatăl şi Dumnezeul nostru. Pentru aceasta este nevoie de supunere, pentru a deosebi glasul credinţei şi cel al religiozităţii. Saul vorbea frumos parcă ar fi vrut să dea impresia unei nădăjduiri în Dumnezeu. Cuvintele lui; „Domnul să fie cu tine" erau o formulă fără putere, o înşiruire de cuvinte spuse la întâmplare.
În înţelesul obişnuit al cuvântului formalismul înseamnă; ţinerea, respectarea şi alipirea de forme; efectuarea de lucruri care închipuie ceva sau prin care se caută producerea de mişcări sau tulburări sufleteşti. Formalism înseamnă „umbra", înlocuirea materială a adevăratei închinăciuni în duh şi adevăr, precum şi înlocuirea lucrării Duhului Sfânt cu lucrările firii pământeşti; înseamnă înlocuirea credinţei dată sfinţilor odată pentru totdeauna. Să ne ferim atât în vorbire cât şi în practică de FORMALISM.

sâmbătă, 17 iulie 2010

Suntem turma Domnului!!!

Psalmul 79:13 "Si noi poporul Tau, turma pasunii Tale, Te vom lauda in veci, si vom vesti din neam in neam laudele Tale.'

Pentru, noi cei credincioşi, nu există decât un SINGUR Păstor. Ferice de toţi aceia care sunt în turma Lui şi care călătoresc în viaţa aceasta sub îndrumarea toiagului Său. Dragostea acestui Păstor pentru oile Sale s-a arătat prin aceea că El şi-a dat viaţa pentru ele. El, Fiul Iui Dumnezeu Preaiubit şi-a dat viaţa de bună voie pentru noi. Acum, ca cel înviat şi înălţat la dreapta lui Dumnezeu, El ne paşte din cer şi ne conduce prin Duhul Său cel Sfânt. Acest Domn ne roagă în Cuvântul Său să ne amintim mereu, mereu de dragostea Lui. El s-a coborî în valurile reci ale morţii ca să ne scape din pierzare. Cunoştinţa că: „El m-a iubit şi S-a dat pentru mine" îl face pe fiecare răscumpărat să aducă suprema şi deplin îndreptăţită laudă. Avem un loc preţios la Masa Domnului unde ne amintim de jertfa Lui. El vrea să nu uităm niciodată să-i aducem adorarea pe care numai El singur o merită. Aducerea laudelor şi a adorării trebuie să fie pentru noi o necesitate vitală.
Planul Satanei ca şi pornirea inimilor noastre este să nu ajungem cu nici un chip la ţinta pe care ne-a pus-o Dumnezeu în faţă, mai ales în ce priveşte Persoana în jurul căreia ne strângem şi căreia trebuie să-i aducem adorare în duh şi adevăr. Sunt mulţi care cred că adevăraţii credincioşi se unesc în jurul sângelui Domnului Isus. Sângele nespus de scump al lui Cristos ne dă dreptul, fiecăruia în parte, să aducem adorare Domnului. Dar când ne adunăm ca Adunare a lui Dumnezeu nu trebuie să pierdem din vedere faptul că Sfântul Duh ne adună în jurul Persoanei lui Cristos cel răstignit şi înălţat în slavă. Dacă ne adunăm după o datină sau după o formă oarecare, oricât de importantă ar fi, înseamnă că ne strângem în jurul a altceva decât numai în jurul lui Cristos. Este foarte însemnat să cumpănim urmările practice, care izvorăsc din acest adevăr.


Powered by Biblia Online

How to say I Love You in 100 Languages!!!

How to say I Love You in 100 Languages!!!

English - I love you

Afrikaans - Ek het jou lief

Albanian - Te dua

Arabic - Ana behibak (to male)
Arabic - Ana behibek (to female)

Armenian - Yes kez sirumen

Bambara - M'bi fe

Bangla - Aamee tuma ke bhalo aashi

Belarusian - Ya tabe kahayu

Bisaya - Nahigugma ako kanimo

Bulgarian - Obicham te

Cambodian - Soro lahn nhee ah

Cantonese Chinese - Ngo oiy ney a

Catalan - T'estimo

Cheyenne - Ne mohotatse

Chichewa - Ndimakukonda

Corsican - Ti tengu caru (to male)

Creol - Mi aime jou

Croatian - Volim te

Czech - Miluji te

Danish - Jeg Elsker Dig

Dutch - Ik hou van jou

Esperanto - Mi amas vin

Estonian - Ma armastan sind

Ethiopian - Afgreki'

Faroese - Eg elski teg

Farsi - Doset daram

Filipino - Mahal kita

Finnish - Mina rakastan sinua

French - Je t'aime, Je t'adore

Gaelic - Ta gra agam ort

Georgian - Mikvarhar

German - Ich liebe dich

Greek - S'agapo

Gujarati - Hoo thunay prem karoo choo

Hiligaynon - Palangga ko ikaw

Hawaiian - Aloha wau ia oi

Hebrew - Ani ohev otah (to female)
Hebrew - Ani ohev et otha (to male)

Hiligaynon - Guina higugma ko ikaw

Hindi - Hum Tumhe Pyar Karte hae

Hmong - Kuv hlub koj

Hopi - Nu' umi unangwa'ta

Hungarian - Szeretlek

Icelandic - Eg elska tig

Ilonggo - Palangga ko ikaw

Indonesian - Saya cinta padamu

Inuit - Negligevapse

Irish - Taim i' ngra leat

Italian - Ti amo

Japanese - Aishiteru

Kannada - Naanu ninna preetisuttene

Kapampangan - Kaluguran daka

Kiswahili - Nakupenda

Konkani - Tu magel moga cho

Korean - Sarang Heyo

Latin - Te amo

Latvian - Es tevi miilu

Lebanese - Bahibak

Lithuanian - Tave myliu

Malay - Saya cintakan mu / Aku cinta padamu

Malayalam - Njan Ninne Premikunnu

Mandarin Chinese - Wo ai ni

Marathi - Me tula prem karto

Mohawk - Kanbhik

Moroccan - Ana moajaba bik

Nahuatl - Ni mits neki

Navaho - Ayor anosh'ni

Norwegian - Jeg Elsker Deg

Pandacan - Syota na kita!!

Pangasinan - Inaru Taka

Papiamento - Mi ta stimabo

Persian - Doo-set daaram

Pig Latin - Iay ovlay ouyay

Polish - Kocham Ciebie

Portuguese - Eu te amo

Romanian - Te iubesc

Russian - Ya tebya liubliu

Scot Gaelic - Tha gra\dh agam ort

Serbian - Volim te

Setswana - Ke a go rata

Sign Language - ,\,,/ (represents position of fingers when signing'I Love You')

Sindhi - Maa tokhe pyar kendo ahyan

Sioux - Techihhila

Slovak - Lu`bim ta

Slovenian - Ljubim te

Spanish - Te quiero / Te amo

Swahili - Ninapenda wewe

Swedish - Jag alskar dig

Swiss-German - Ich lieb Di

Tagalog - Mahal kita

Taiwanese - Wa ga ei li

Tahitian - Ua Here Vau Ia Oe

Tamil - Nan unnai kathalikaraen

Telugu - Nenu ninnu premistunnanu

Thai - Chan rak khun (to male)
Thai - Phom rak khun (to female)

Turkish - Seni Seviyorum

Ukrainian - Ya tebe kahayu

Urdu - mai aap say pyaar karta hoo

Vietnamese - Anh ye^u em (to female)
Vietnamese - Em ye^u anh (to male)

Welsh - 'Rwy'n dy garu

Yiddish - Ikh hob dikh

Yoruba - Mo ni fe

miercuri, 14 iulie 2010

Mantuirea este numai prin Isus Cristos!!!

Romani 3:21-22 "Dar acum s-a aratat o neprihanire pe care o da DUMNEZEU, fara lege - despre ea marturisesc Legea si prorocii - si anume, neprihanirea data de DUMNEZEU, care vine prin credinta in ISUS CRISTOS, pentru toti si peste toti cei ce cred in El."

Neprihănirea lui Dumnezeu a fost arătată fără Lege. Legea ordona omului să-L iubească pe Dumnezeu arătându-i omului numai lipsurile. Unde este un cuget sincer trebuie să recunoască, că propria neprihănire zidită pe temelia Legii, nu este nimic altceva decât nişte zdrenţe murdare. Neprihănirea lui Dumnezeu stă cu totul în afara Legii şi s-a arătat prin aceea că Dumnezeu L-a înălţat pe Isus la dreapta măririi Sale, în slavă şi cinste. Desigur că şi Legea a mărturisit despre această neprihănire, dar mai mult nu a putut să facă. Noi citim în Isaia 46.13: „Eu îmi apropii neprihănirea: nu este departe; şi mântuirea Mea nu va zăbovi" şi în cap. 56: „Căci mântuirea Mea este aproape să vină şi neprihănirea Mea este aproape să se arate." Aşa a fost vestită această neprihănire de către martorii lui Dumnezeu, dar în zilele lor nu a fost descoperită. Dar acum a fost revelată NUMAI prin Isus Cristos cel răstignit şi proslăvit. Legea nu ştia nimic de un mijlocitor pentru păcătosul plin de datorii. Dar acum, în Isus Cristos ne-a fost descoperită neprihănirea lui Dumnezeu. Harul mărturiseşte de o acţiune a lui Dumnezeu în Fiul Său Prea iubit. Să nu ne uităm cu o inimă plină de laudă spre Dumnezeul şi Tatăl nostru?
Dacă omul trebuie să facă ceva în lucrarea mântuirii, Dumnezeu este înlăturat; şi dacă Dumnezeu este înlăturat mântuirea este cu neputinţă. Aşa dar, dacă mântuirea este lucrarea harului, trebuie să fie NUMAI a harului. Nu poate fi pe jumătate lege şi pe jumătate har. „Voi care voiţi să fiţi socotiţi neprihăniţi prin Lege, v-aţi despărţit de Cristos; aţi căzut din har” (Gal. 5.4).


Powered by Biblia Online

marți, 13 iulie 2010

Dumnezeu ne vrea curati...

Proverbe 17:3 "Tigaia lamureste argintul, si cuptorul lamureste aurul; dar Cel ce incearca inimile este DOMNUL."

Un slujitor al Domnului a vizitat o fabrică de sticlă. El a observat cum sticlarul trece bucata de sticlă rând pe rând prin trei cuptoare. „De ce treceţi sticla prin atâtea cuptoare?" a întrebat el. „Căldura primului şi a celui de al doilea cuptor nu este destul de ridicată şi de aceea trebuie să aduc sticla şi în cel de al treilea cuptor. Temperatura înaltă face sticla transparentă."
Aceste cuvinte au dat de gândit vizitatorului. Nu lucrează tot aşa Dumnezeu cu copiii Săi? Aşa cum sticlarul duce masa de sticlă dintr-un cuptor în altul, tot aşa trebuie Dumnezeu să-i ducă pe ai Săi iubiţi dintr-o încercare în alta ca să fie purificaţi de materialele străine şi să devină mai transparenţi, mai lucioşi şi mai curaţi. Câţi din cei mântuiţi nu sunt în tigaia lui Dumnezeu? Câtă suferinţă trebuie să suporte sfinţii şi iubiţii Domnului în viaţa aceasta. Unii oftează sub povara încercării. Ce veste minunată că totuşi Domnul nu ne încearcă peste puterile noastre! În Maleahi 3.3 citim: „El va şedea, va topi şi va curăţa argintul." Ne gândim oare îndeajuns la acest lucru? Dacă Dumnezeul cel Atotputernic îngăduie asupra noastră o încercare, atunci El stă lângă tigaie sau lângă cuptor şi reglează temperatura aşa ca încercarea noastră să nu fie peste măsură. La timpul hotărât de El va aduce ieşirea din acea încercare. El vrea să ne curăţească, să ne purifice. Acestea sunt căile Lui de creştere a copiilor Săi. De-am fi pătrunşi de acest lucru în necazuri şi dureri! Atunci ele vor fi pentru noi o mare binecuvântare duhovnicească.
Acela care se arată mult în public, trebuie să aibă acea smerenie, acel cuget aşezat, acea minte supusă şi umilă, acea voinţă frântă, acel glas duios, care sunt roadele frumoase ale suferinţei sub mâna lui Dumnezeu. Cei care nu au aceste însuşiri lucrate de mâna lui Dumnezeu îşi vor pierde cumpătul.


Powered by Biblia Online

luni, 12 iulie 2010

Amuzant... dar cata dreptate!!!

Rugaciunea unui copil

Doamne, in seara aceasta, vreau sa Te rog ceva special: prefa-ma intr-un ... televizor!
As dori sa ocup locul lui, pentru a vedea ceea ce vede el in casa mea.
Sa am o camera speciala, numai pentru mine...
sa ii strang pe toti membrii familiei in jurul meu...
sa fiu centru atentiei...
sa fiu acela pe care toti il asculta fara sa il intrerupa si fara sa il intrebe ceva...
sa ma ia in serios cand vorbesc...
sa creada tot ceea ce spun...
sa primesc ingrijirea speciala si imediata pe care o primeste televizorul cand ceva nu ii functioneaza cum trebuie...
sa stea tata cu mine atunci cand vine acasa, desi e obosit de la serciviu...
sa ma caute mama cand e singura si plictisita, in loc sa ma ignore...
sa se bata fratii mei intre ei ca sa stea cu mine...
sa ii distrez pe toti, desi ineori nu le transmit nimic...
sa cunosc senzatia pe care o traiesc ei, aceea de a lasa totul pentru a petrece cateva momente la televizor!

Doamne, nu Iti cer mult... Toate acestea le traieste orice televizor!

**********************************************************************************

"Canalul 23"

Televizorul este pastorul meu,
nu voi duce lipsa de nici un canal.

El ma face sa ma afund in fotoliu,
si ma duce departe de Scripturi.

Imi distruge sufletul
si ma calauzeste pe cararile sexului si ale violentei,
din pricina sponsorilor lui.

Chiar daca ar fi sa umblu prin valea responsabilitatii mele de crestin,
nu va fi nici o intrerupere,
caci televizorul este cu mine;
cablul si telecomanda lui ma mangaie.

El imi intinde o reclama inaintea ochilor mei,
in prezenta carnii mele pacatoase,
imi umple capul cu umanism si consumerism
si paharul meu este plin de da peste el.

Da, ignoranta si moleseala ma vor insoti in toate zilele vietii mele,
si voi locui in casa uitandu-ma la televizor
pana la sfarsitul zilelor mele!

***
Poate te socheaza ralitatea acestor cuvinte! Sau poate te amuza...
Dar ele descriu starea in care vei ajunge cu siguranta daca vei lasa ca televizorul sa iti conduca viata! Sa mergi pe drumul vietii convins ca Domnul este cu tine si sa te trezesti la sfarsit ca nimic din El nu a ramas in tine, este ingrozitor!...

Deschide acum Biblia la Psalmul 23 si lasa iubirea lui Dumnezeu sa iti inunde inima!

joi, 8 iulie 2010

Sa umblam in LUMINA!!!

Geneza 1:3-4 "DUMNEZEU a zis: Sa se faca lumina! Si a fost lumina. DUMNEZEU a vazut ca lumina era buna."

Facerea lumii în cele şase zile înseamnă nu numai creaţie, ci şi o lucrare de refacere a pământului pentru a fi locuibil pentru oameni, în starea aceea de „pustiu şi gol" mai întâi Dumnezeu a făcut lumina. Nu pentru că lui Dumnezeu i-ar fi trebuit lumină pentru lucrarea Lui ci pentru că lumina este o creaţie minunată a Lui, temelia celorlalte lucrări. Dumnezeu se reliefează în lumină după cum El însuşi este lumină. Unde ajunge lumina, întunericul se îndepărtează. „Iată că nici întunericul nu este întunecos pentru Tine; ci noaptea străluceşte ca ziua şi întunericul ca lumina" (Ps. 139.12). Aceste două noţiuni sunt preluate de Cuvântul lui Dumnezeu şi folosite în chip duhovnicesc. Dumnezeu este şi Izvorul luminii duhovniceşti. El lasă ca lumina să cadă în inima întunecată a omului pentru a îndepărta această stare. În felul acesta arată Duhul lui Dumnezeu oamenilor starea nenorocită la care i-a dus păcatul. Cine vrea să primească această lumină şi crede în jertfa Domnului Isus de la cruce, adusă pentru iertarea păcatelor, primeşte iertare şi pace. În felul acesta inima este salvată de întunericul păcatului.
Tot de lumină are nevoie şi fiecare credincios în parte. Când un copil al lui Dumnezeu lasă ca lumina Cuvântului Sfânt să pătrundă cu toată intensitatea sa în inimă se va produce o schimbare în părerile şi gândurile cele vechi. Toate par de atunci încolo schimbate şi într-o lumină nouă. Biblia pare o carte nouă. Scăpaţi de atmosfera întunecată care învăluie sistemele religioase, creştinul va putea vedea totul în lumina cerească a Scripturii, parcă ar fi o întoarcere din nou la Dumnezeu. În încurcătura religioasă a zilelor noastre fiecare avem nevoie de lumina sfântă a Bibliei pentru a putea recunoaşte adevărul. Rămâne pentru fiecare o problemă, dacă vrea să lase pătrunderea luminii de Sus în inimă sau dacă se mai hrăneşte cu lumina slabă pe care o dă omul.


Powered by Biblia Online

marți, 6 iulie 2010

La multi ani, draga mea sotie!!!


Desi aceste lucruri le spun mereu si mereu, se intampla ca uneori sa nu le arat prin gesturile mele, totusi tu sti adevarul mai bine ca oricine altcineva, de aceea as vrea sa le repet si in aceasta zi atat de importanta in viata ta dar si in a mea... Daca nu ar fi hotarat Dumnezeu aceasta zi, eu as fi singur si ratacitor pe acest pamant pentru ca tu ai fost, esti si vei fi mereu cel mai de pret dar pe care mi-l putea da vreodata Dumnezeu pe acest pamant; esti tot ceea ce am nevoie, ma completezi perfect si impreuna formam cu adevarat "un singur trup"; esti alaturi de mine atunci cand mi-e greu, ma ridici atunci cand sunt cazut, imi dai putere atunci cand sunt deznadajduit, esti prietena care ma asculta si care ma ajuta sa inaintez, lupti alaturi de mine si ma sprijinesti in hotararile pe care le iau fara sa te intrebi unde vor duce ele...
Nu stiu daca voi reusi vreodata sa multumesc indeajuns lui Dumnezeu pentru acest dar minunat care esti tu si nu stiu daca voi reusi sa-ti multumesc tie pentru ca esti alaturi de mine si pentru ca ma suporti asa cum sunt, dar stiu ca voi incerca mereu sa o fac. Imi cer iertare pentru toate greselile pe care ti le-am pricinuit, pentru toate dezamagirile pe care le-ai simtit si pentru toate supararile pe care ti le-am adus; iti multumesc pentru ca ma iubesti asa cum sunt si pentru ca vei fi mereu alaturi de mine atunci cand voi avea nevoie de tine...Te iubesc mai mult decat pot exprima in cuvinte sau gesturi si, desi sunt sigur ca tu sti deja asta, as vrea sa o repet mereu si mereu pana ce voi ramane fara cuvinte...
La multi ani, draga mea sotie!!! Domnul sa te binecuvinteze, sa fie mereu puterea si ajutorul tau si sa-ti rasplateasca din plin viata pe care o duci pe acest pamant...

Cu recunostinta vesnica,
al tau sot iubit

luni, 5 iulie 2010

Nadajduiti in Domnul!!!

Psalmul 27:14 "Nadajduieste in DOMNUL! Fii tare, imbarbateaza-ti inima, si nadajduieste in DOMNUL!"

Un comerciant credincios se găsea după o serie de pierderi într-o postură foarte rea. El era foarte posomorât şi sănătatea lui suferea mult din această cauză. Nevasta lui deşi era posomorită încerca să-l întărească. Ea l-a rugat insistent pe Dumnezeu ca să-i vină în ajutor. Dumnezeul cel Atotputernic a lucrat într-un chip minunat.
Fetiţa cea mai mare care avea opt ani s-a sculat cu ochii în lacrimi şi a spus: „Eu am avut un vis foarte trist. Se părea că Dumnezeu a murit şi a fost înmormântat de îngeri. Tatăl care de mult nu a mai zâmbit nu s-a putut abţine şi i-a spus: „Copilaşule, ştergeţi lacrimile. Dumnezeu nu poate să moară." Acest cuvânt a lovit-o puternic pe mamă. „Tu înveţi copila să nu plângă, căci Dumnezeu nu poate să moară şi tu însuţi nu scoţi de aici mângâierea de care ai nevoie. De ce nu vrei să te rezemi pe Acela care nu poate să mintă care nu dormitează? Nu a numărat El perii de pe capul nostru? El nu poate să-i părăsească pe cei care se încred în El." Profund mişcat, tatăl a prins încredere în Dumnezeul cel viu. El i-a dat puterea să se autodepăşească.
Îl cunoşti şi tu pe Acest Dumnezeu Atotputernic? Cine se încrede în El nu va fi dat niciodată de ruşine!
J.H. Pestalozzi (1746-1827) pedagog de talie internaţională şi creştin a cărui operă a fost caracterizată ca „forţă generatoare a noilor curente pedagogice" a scris: „Copilul meu, există un Dumnezeu de care ai nevoie, acum când nu mai ai nevoie de mine. Este un Dumnezeu care te ia în braţele Lui, când eu nu te mai pot proteja; este un Dumnezeu care cugetă la fericirea şi bucuriile tale." „Voinţa lui Dumnezeu şi tot ceea ce eu îmi pot închipui mai nobil, mai bun pentru mine însumi, sunt totuna. De aceea, nu mai trăiesc pentru mine însumi, ci pentru Cel ce m-a luat în braţele Lui părinteşti."


Powered by Biblia Online